Iti doresti sa citesti cartea Corespondenta. Volumul II scrisa de N. Steinhardt si publicata de Polirom? Nimic mai simplu, o poti citi apasand butonul de mai jos.
Citeste Cartea – Sursa 1
Citeste Cartea – Sursa 2
Citeste Cartea – Sursa 3
Informatii utile despre Corespondenta. Volumul II
Editura: Polirom
Descriere completa: Ultimele doua volume din Integrala N. Steinhardt cuprind corespondenta acestuia, inclusiv mai multe scrisori inedite descoperite in dosarul de urmarire informativa a monahului de la Rohia. Alaturi de corespondenta interceptata este inclusa si corespondenta „libera” a lui Steinhardt catre prieteni, nume de referinta ale culturii romane, ca Alexandru Cioranescu, Constantin Noica, Emil Cioran, Perpessicius, George Tomaziu, Dumitru Staniloae sau Ileana Malancioiu, catre reprezentanti ai Bisericii (IPS Antonie Plamadeala, IPS Justinian Chira, IPS Iustin Hodea Sigheteanul), dar si catre redactiile unor reviste sau edituri carora le propunea spre publicare texte proprii. „ Cand vorbesc de «incarcerarea» sau de «incorsetarea» acestor schimburi epistolare in rama sau in «clestele» unui mecanism opresiv, am in vedere si acele adnotari, glosari, notificari, rezolutii, sublinieri sau incercuiri de nume, cuvinte ori paragrafe operate de ofiterii de Securitate pe textul scrisorilor interceptate sau acele formulare stereotipe ale «notelor de relatii» care incadreaza «decupaje» epistolare. Asa cum s-au facut cercetari despre insemnarile marginale pe textele vechilor manuscrise, tot asa istoricii sau analistii totalitarismului comunist ar putea face studii despre astfel de adnotari, sublinieri sau decupaje operate de politia politica. Unele par gratuite (te intrebi de ce au fost facute), cele mai multe insa sunt instrumentate in procesul de urmarire. O informatie, un nume sau o propozitie subliniate pe textul unei scrisori pot declansa celelalte mecanisme de supraveghere sau chiar de represiune a celui urmarit ori a celor despre care e vorba in epistola cu pricina: punerea in filaj, contactarea informatorilor si stabilirea unor sarcini de lucru pe langa «obiectiv», instalarea mijloacelor de tehnica operativa, consemnarea in rapoartele informative etc .” ( George Ardeleanu ) N. Steinhardt se naste la Bucuresti pe 29 iulie 1912. Isi face debutul publicistic foarte de timpuriu in revista Liceului „Spiru Haret”. Isi ia bacalaureatul in 1929 si frecventeaza cenaclul „Sburatorul”, iar in 1932 isi ia licenta in Drept. In 1934 incepe sa colaboreze la Revista burgheza si publica sub pseudonimul Antisthius volumul parodic In genul… tinerilor. Isi ia doctoratul in Drept in 1936. In 1935 si 1937 publica impreuna cu Emanuel Neuman studiile Essai sur une conception catholique du Judaisme si Illusions et réalités juives. Colaboreaza la Libertatea si la Revista Fundatiilor Regale. Dupa razboi, publica pentru scurta vreme in Universul literar, Victoria, Tribuna poporului si, din nou, Revista Fundatiilor Regale. Refuza sa colaboreze cu noul regim. In 1960 este anchetat, apoi condamnat in „lotul Noica-Pillat” la 12 ani de munca silnica. Trece prin inchisorile Jilava (unde este botezat de parintele Mina Dobzeu), Gherla si Aiud. Eliberat in august 1964, va reveni dupa cativa ani in lumea literara prin traduceri, medalioane, cronici etc. In 1972 termina prima versiune a capodoperei sale, Jurnalul fericirii. Publica volume de eseuri si de critica foarte bine primite, desi unele sunt puternic cenzurate. Monah din 1980, ramane activ pe terenul eseisticii si al criticii. Se stinge la 30 martie 1989…
