Home Carti PDF Colectionarul de sunete de Fernando Trias de Bes

[PDF] Colectionarul de sunete de Fernando Trias de Bes

Coperta Carte Colectionarul de sunete

Iti doresti sa citesti cartea Colectionarul de sunete scrisa de Fernando Trias de Bes si publicata de Baroque Books & Arts? Nimic mai simplu, o poti citi apasand butonul de mai jos.

Citeste Cartea – Sursa 1
Citeste Cartea – Sursa 2

Informatii utile despre Colectionarul de sunete

Editura: Baroque Books & Arts

Pret: 30.99 lei

Vezi aici mai multe informatii despre carte

Descriere completa: In cautarea sunetului perfect, celest, magic si etern, cel mai inzestrat copil, cel mai crud amant, cel mai mare tenor. Si cel mai cumplit blestem. De la Parfumul lui Süskind la Colectionarul lui Trías de Bes, thriller si mister, elixir si antidot, eros si thanatos. „Pasiune si rani, da, asa statea scris. Era sacrificiul meu, dovada iubirii, a celei mai mari iubiri, a unei iubiri mai autentice decat cea eterna, fiindca era dorinta omeneasca, adevarata iubire, unica, iubirea finita si limitata care se naste in sufletele tuturor barbatilor si femeilor din lumea aceasta, acea iubire ce poate fi imaginata, dar nu descrisa, acea iubire pentru care nu exista nici acord posibil, nici melodie care s-o evoce.“ – Fernando Trias de Bes Inca din copilarie, Ludwig Schmitt avea uimitoarea capacitate de a capta sunetele din natura si a le inregistra in memorie. Dar la un moment dat a descoperit ca din colectia sa lipsea unul: „frecventa unica, cea mai dorita, sunetul perfect, celest, magic, etern“. In cautarea acestuia, va constata ca poate reproduce cu uimitoare exactitate sonoritatile pe care le tezauriza, devenind cel mai mare tenor al Germaniei. Insa darul acesta i-a adus cu sine un blestem. „Trupul meu gazduia acum sunetul sunetelor, ca un druid ce tezaurizeaza o licoare magica. Elixirul meu nu era unul oarecare, nu era sunetul duiosiei, al blandetii sau al compasiunii. Era sunetul iubirii, al iubirii eterne, al iubirii supranaturale, al iubirii infinite, al iubirii cu toate literele ei, cea interzisa barbatilor si femeilor din lumea aceasta, o sonoritate atat de perfecta incat toate celelalte deveneau inutile.[…]In acel punct orb, acel punct in care ochii si mintea se innoureaza, stapaniti de neant si de o intreaga lume, m-am simtit interpretand o arie perfecta, o partitura necunoscuta, inedita, fara note, dar plina de sunete eterne. Muzica rabufnise in mine. Sunetul iubirii parea sa-mi tasneasca prin fiecare por, inundand totul. Ce senzatie ciudata! Rasul alternand cu plans..