Home Carti PDF Vinzoleli nocturne. Un nou romant cu Waldemar de Liviu Radu

[PDF] Vinzoleli nocturne. Un nou romant cu Waldemar de Liviu Radu

Coperta Carte Vinzoleli nocturne. Un nou romant cu Waldemar

Iti doresti sa citesti cartea Vinzoleli nocturne. Un nou romant cu Waldemar scrisa de Liviu Radu si publicata de Millennium Books? Nimic mai simplu, o poti citi in format PDF sau in format fizic apasand butonul de mai jos. Ultimul pret pe care l-a avut aceasta carte a fost 11.99 lei, dar pentru a afla pretul actual iti recomandam sa il verifici aici! Pe langa formatul PDF, formatul ePub sau Mobi a inceput sa fie din ce in ce mai folosit in special pentru cartile care sunt citite de pe tableta, mobil sau ereader.

Citeste Cartea Vinzoleli nocturne. Un nou romant cu Waldemar

Informatii utile despre Vinzoleli nocturne. Un nou romant cu Waldemar

Editura: Millennium Books

Pret: 11.99 lei

Vezi aici mai multe informatii despre carte

Descriere completa: „Nu stiu cum e in alte parti ale tarii, dar in Bucuresti se asfalteaza fara incetare. Foarte frumos, iti zici, la urma urmei suntem intr-un anumit secol, ar trebui sa fim civilizati, sa avem drumuri frumoase, sa circulam ca lumea pe ele. Insa, nu stiu cum se face, dar la cateva zile dupa ce s-a terminat asfaltarea, suprafata neteda din prima zi incepe sa arate ca si cum ar fi suferit de varsat de vant. Adica apar o multime de gropi, de diferite dimensiuni, pe care esti silit sa le ocolesti. «De ce te vaiti, imi spunea un prieten, n-ai invatat la scoala de soferi sa faci slalom? De ce crezi ca s-a chinuit instructorul cu tine? Dintotdeauna au fost gropi si or sa fie intotdeauna.» Adica gropile din asfalt ar fi asa, un soi de fatalitate, care apar precum cosurile pe obrajii adolescentilor, indiferent ce-ai face, si care trec apoi de la sine, odata cu virsta… «Aiurea, i-am spus eu intr-o zi Diei (care preluase cindva, de bunavoie, activitatea de sofer, iar eu am profitat de ocazie si nu am mai luat-o inapoi) in timp ce ocolea cu multa indignare niste sapaturi de ziceai ca a trecut cineva cu buldozerul pe acolo. Eu nu cred in fatalitate. Mai degraba imi pot imagina ca in fiecare noapte vin niste indivizi, cu niste roabe, si fura asfaltul poporului de pe carosabil. Si, ca sa nu se prinda nimeni, sapa niste gropi aiurea, care sa nu para facute de mina omului… Am ris amandoi si ne-am vazut de drum. Insa ideea unor indivizi care fura noaptea asfaltul, facand in carosabil gropi de forme si adincimi variabile, care sa arate ca si cum ar fi fost provocate de elementele dezlantuite ale naturii, mi-a ramas in minte. Imaginea unor pitici care apareau in miez de noapte si sapau in strada ca intr-o mina din adincul muntilor mi-a ramas in minte si nu mai voia sa iasa de acolo. Peste piticii astia s-a suprapus imaginea unui pisoias care avea sa ramina vesnic pisoi, fara sa se transforme niciodata intr-un cotosman, si titlul unei carti care imi placuse la nebunie: Kafka pe malul marii..